Ai parte de certuri în familie? Partenerul nu te înțelege și  te miri
de ce ajungeți să vă certați?

Copilașului  când îi spui ceva, îți întoarce spatele și ajungeți să
țipați unul la celălalt?

Te-ai săturat că părinții să se bage în viața ta, să-ți spună ce să faci
deși ești adult și știi exact ce ai de făcut, și parcă vorbiți alte limbi? Vrei să te faci auzit și nu știi cum?

1 Discută în particular

Majoritatea celor care au copii, evită să se certe de fața cu cei mici. Pe principiul să nu sufere copilul, să nu fie afectat, să nu rămână cu traume

Și totuși de cele mai multe ori dacă copilul face ceva greșit, părinții nu se feresc  în a-l certa de față cu celălalt părinte sau de față cu alte persoane.

 Pentru o clipă pune-te în locul copilului, ți-ar place să vină mama sau tatăl tău să te certe în fața copilului tău, sau în fața oricărei alte persoane? Pun pariu ca nu ți-ar place asta.

Este important să discutăm repede cu persoana care ne supără, să-i spunem ce avem pe suflet, dar în particular. Indiferent cine ar fi aceasta, vrei să ai o discuție privată cu ea și vrei cât mai repede. Altfel lucrurile nelămurite, nediscutate și neîncheiate vor rămâne și îți vor macină sufletul. Încet, dar sigur

„Adevărului nu îi este dedicat un timp anume. Clipă lui este acum- întotdeauna.” Albert Schweitzer

Ideea este că dacă ai o problemă cu cineva, fă ceva în legătura cu asta și fă-o cât mai repede!

Așa că iată câteva elemente care nu ar trebui să lipsească din această discuție

1 Întâlnește-te cu persoană în cauză, în particular și discutați cu integritate și onestitate.

2 Spune clar și răspicat ce te nemulțumește, ce te deranjează, oferind exemple specifice, concrete privind acțiunea sau comportamentele persoanei.

3 NU fi vag. Nu aborda chestiuni auzite de la alții  și nu porni de la premisa că persoană este de rea credința, deoarece asta îl va face pe celălalt să devină defensiv, să scoată „colții” pentru a se apăra.

4 Nu te duce niciodată furios într-o astfel de discuție. Așteaptă să te calmezi.

Psihologul William James spune că „De fiecare dată când te afli în conflict cu cineva, există un factor care poate face diferența dintre distrugerea relației și aprofundarea ei. Acel factor este atitudinea.”

Cu alte cuvinte dacă atitudinea ta este pozitivă, starea de spirit pe care tu o ai îi va oferi celuilalt o stare mai bună, iar tu vrei cu adevărat să ajuți persoana în cauză. Atunci există șanse mari ca situația neplăcută să se rezolve.

A 2a cheie: Cere și versiunea celuilalt

În toate certurile pe care le-am avut de-a lungul anilor, cu soțul, cu mama, cu fratele meu, dar și cu alte persoane, toate au început și s-au declanșat pe baza prezumției. „Eu credeam… Eu îmi imaginam… Eu am înțeles ca….” îți sună cunoscut începutul acestor fraze? Totul era despre mine… hmmm dar cum rămâne cu celălalt?

„Presupunerile eronate pot fi dezastruoase.” Peter Drucker

Încă mi se întâmpla să fac presupuneri greșite, să înțeleg lucrurile total altfel de cum ar trebui… Sau uneori nu-mi dau seama că lipsește o informație importantă și atunci din nou se ajunge la neînțelegeri.

Și mai exista un factor foarte important de care nu ținem cont pentru că nu știm, și nu știm pentru că nu întrebam.

Acest factor sta în circumstanțe. O circumstanță poate fi o tragedie personală care va genera temporar un comportament nedorit. Iar celălalt are pur și simplu nevoie de ajutor sau de înțelegere. Acesta este motivul pentru care nu ar fi indicat să intrii peste celălalt cu bocancii plini de noroi. S-ar putea să greșești.

3. Încearcă să ajungi la înțelegere

Acesta este punctul în care vrei și trebuie să afli daca celălalt este de acord cu tine sau cum puteți cădea de acord în respectiva  situație

„Negocierea în sens diplomatic clasic presupune două sau mai multe părți mai degrabă dispuse să cadă de acord decât să nu o facă.” Dean Acheson

În orice proces de rezolvare a conflictelor este  necesară această atitudine

Aceste 3 chei, sunt valabile fie că ne referim la un membru al familiei, ori la un membru al echipei din care facem parte sau pe care o conducem.

Îți reamintesc că leadershipul începe în familie. Iar dacă vrem relații fericite în familie, începem cu noi!